BBC: Grecii vor să aducă Guvernul în fața Curții Penale Internaționale din cauza măsurilor de austeritate

Un grup de cetățeni greci încearcă să aducă Guvernul de la Atena în fața Curții Penale Internaționale de la Haga, din cauza măsurilor de austeritate adoptate de acesta, pe care le califică drept genocid pe timp de pace și crime împotriva umanității, relatează BBC News Online.

În spatele cazului sunt o mamă și o fiică, Olga și Tanya Yeritsidou, dar ele sunt susținute de un grup mai mare, care se întrunește în fiecare săptămână la periferia Atenei. Cel mai tânăr membru al grupului are 19 ani, iar cel mai bătrân 50. Aceștia nu sunt disidenți politici sau extremiști, ci greci din clasa de mijloc – profesori, avocați, psihoterapeuți -, care au fost puternic afectați de tăierile bugetare.

Cele două femei i-au trimis scrisori în 2008 premierului din perioada respectivă, Costas Karamanlis, avertizându-l asupra consecințelor măsurilor de austeritate. Când următorul Guvern a intrat în funcțiune în 2009, ele au trimis și mai multe scrisori. După ce s-au adresat justiției grecești, care nu le-a tratat cu seriozitate, ele au decis să se adreseze Curții Penale Internaționale de la Haga.

Întrebate dacă cred într-adevăr că politicile Guvernului constituie „genocid” și „crime împotriva umanității”, ele au răspuns afirmativ. „Lăsându-ne fără venit, ei ne interzic să ne căsătorim și să avem copii. Tinerii care nu se pot întreține nu se pot căsători. Rata sinuciderilor a crescut vertiginos. Iar mulți tineri sunt obligați să emigreze în alte țări, doar bătrânii mai rămân aici. Dar și ei mor pentru că nu au medicamente”, explică Olga.

„Și putem demonstra că ei au știut amploarea, au știut gravitatea și nu numai că au acceptat acest lucru, dar s-au opus în mod activ altor soluții”, a adăugat Tanya, întrebată dacă sugerează că Guvernul grec a intenționat să obțină aceste consecințe.

Curtea Penală Internațională a primit documentele și le-a informat pe cele două femei că va analiza probele.

George Katrougalos, profesor de drept constituțional, susține însă că există puține șanse ca acest caz să obțină câștig de cauză. „Este absurd din punct de vedere legal. Nu există baze legale pe care să se bazeze un proces”, explică el. „Dar îl pot înțelege ca pe un răspuns uman la criză. Există un sentiment general în țările care se confruntă cu criza financiară că cineva trebuie să plătească (…). Publicul caută pe cineva pe care să arunce vina”, adaugă el.